MirceaBaniciu.ro arrow Stiri arrow In genunchi, in fata folkului

In genunchi, in fata folkului

Miercuri, 10 August 2005

Punctul culminant al serii vamaiote a fost momentul in care Motu Pittis a ingenuncheat pe scena, implorandu-l pe Mircea Baniciu, care se infiltrase discret in randurile publicului, sa cante.

 

Surprins si emotionat, Baniciu a urcat pe scena. A luat o chitara si-a inceput s-o acordeze. "Nu mi-am imaginat sa-l vad asa vreodata pe Florian Pittis... Vin direct de la plaja, n-am nici palarie de cowboy, nici bratara" (n.m. – se referea la junele iesean care cantase in deschidere, impodobit cu accesoriile mai sus amintite), "n-am facut nici incalzire cu degetele pe corzi", spune Baniciu (foto), asaltat de maini intinse care-i ofereau cartele telefonice, sa cante cu ele, sa nu-si zdreleasca degetele, numai sa cante...

Motu il roaga (din nou) sa cante o compozitie proprie, nu una de-a lui Nicu Covaci. Cu primavara-n par si sufletele aprinse de bucuria regasirii cu Mircea Baniciu, toti am cantat "Esarfa in dar". "A mai trecut de-atunci ceva/ Albul de var nu-i chiar la fel/ Tu gandesti altceva/ Si mai e si el/ Eu aici, tu acolo/ Niciodata noi/"... Nimeni n-a stiut c-a fost prima si ultima melodie pe care Baniciu s-a gandit s-o cante. Dar esarfa primita-n dar de la el ne va tine de urat pana la urmatoarea intalnire.


Sursa: Jurnalul National
 




FaceBook